Machiaj
Nu cred ca exista fetita care sa nu fie fascinata de culorile pe care mama sau sora mai mare le foloseste la machiaj asemenea unui magician, pentru a pune in valoare trasaturile frumoase.
O data cu varsta, descoperim si trucurile machiajului si invatam cum sa ascundem imperfectiunile sau sa estompam elementele fizionomice care ne nemultumesc.
Evolutia machiajului
Pentru ca s-a vorbit mult despre schimbarile si tendintele in machiaj, ar fi interesant sa vorbim putin si despre evolutia machiajului. Atat femeile cat si barbatii folosesc cosmetice de sute de ani, bineinteles ca machiajul a suferit schimbari dramatice in timp.
Cea mai veche inregistrare istorica despre machiaj vine din prima dinastie a Egiptului. Se aminteste aici despre unguente folosite de femei si barbati pentru hidratarea si catifelarea pielii. Femeile egiptene foloseau pentru machiajul din jurul ochilor o culoare gri foarte inchis, obicei preluat si de evrei si mentionat in Noul Testament.
Filosoful roman Plautus (254-184 i.c.) scria ca „O femeie fara machiaj este ca mancarea fara sare”. Romanii foloseau culori inchise pentru ochi si sprancene, iar fata o albeau cu creta.
In secolul al saselea prostituatele din Spania foloseau pentru machiaj culoarea roz si tot in Spania in secolul treisprezece femeile bogate foloseau numai ruj roz pentru a dovedi ca isi puteau permite un ruj sintetic.
Regina Elizabeth a Angliei considera un obicei sanatos folosirea cosmeticelor, iar femeile foloseau albusul de ou pentru intretinerea tenului. Pe la 1800 in Anglia produsele pentru machiaj si cosmeticele de intretinere a pielii erau foarte toxice pentru ca farmacistii care le preparau foloseau si ingrediente ca mercurul sau acidul nitric. Aceasta este epoca de aur a sarlatanilor fabricanti de produse cosmetice.
Interesant de stiut este ca pe la 1850 barbatii foloseau machiaj iar regele George IV cheltuia sume mari de bani pe produse cosmetice. Este epoca de prestigiu a Frantei din punctul de vedere al elegantei, luxului si modei. Se raspandeste intrebuintarea pudrei de culoare alba, ochii sunt accentuati prin machiaj, buzele vopsite cu rosu.
In epoca Victoriana cine apela la machiaj era asociat cu prostituatele sau cu actritele(considerate atunci de aceeasi speta).
In anul 1914 se scrie o noua pagina in istoria produselor pentru machiaj si de intretinere a pielii: Max Factor introduce pentru prima oara pudriera in formatul in care este si azi si nu peste mult timp oglinjoara si discheta pentru pudrat. Maurice Levy inventeaza rujul in carcasa de metal si tot atunci George Burchett face primul tatuaj cosmetic al buzelor.
Tendintele victoriene de a nu folosi produse pentru machiaj s-au mentinut pina in 1920, cand emanciparea femeilor din America a facut din machiaj o manifestare de libertate a femeii. La sfarsitul anilor ‘ 20 machiajul a devenit o necesitate pentru femeile de la oras. Max Factor inventeaza lip gloss-ul si apar mai multe nuante de rosu pentru rujuri.
Intre anii 1930-1950, odata cu aparitia si dezvoltarea cinematografului a inceput o noua era. Vedetele de cinema au devenit cele mai puternice fashion icon-uri, lansand odata cu aparitiile lor pe ecrane tendinte in moda si in machiaj. Femeile din toata lumea le imitau. Va amintiti de celebrul machiaj la contur de ochi al lui Audrey Hepburn cu linii adanci in forma de ochi de pisica. Dupa cativa ani isi face aparitia si genul de eroina senzuala, Joan Crawford, Joan Harlow etc. Buzele castiga in importanta si depasesc conturul lor normal, parul este semilung.
Incepind cu anii ‘ 60 miscarea hipiota a adus o si mai mare libertate in folosirea produselor de machiaj, de la buze colorate cu alb pana la pictarea de imagini pe fata.
Cu incetul insa ne indepartam de genul misterios, artificial. Evolutia conceptiei despre frumos se indreapta catre natural, catre firesc. Si iat-o trecand peste toate tipurile intermediare de machiaj, pe Brigitte Bardot, tipul de fata tanara, traita in aer liber, cu tenul bronzat, ochii accentuati, dar cu farduri mai savante, buzele pastrandu-si conturul lor normal si colorate deschis, cat mai apropiate de natural. Suntem departe de gura mica in forma de inimioara a anilor 1930, dar si de buzele carnoase de culoare inchisa.
La noi in tara, un machiaj, numit „sulemenit”, de la cuvantul turcesc „sülümen”, era un obicei oriental care dainuia de sute de ani. In 1820, s-a produs in tarile Romane o reforma radicala in imbracamintea femeilor, prin adoptarea hainelor europene, desi machiajul continua sa fie foarte folosit din cauza influentei orientale si sa fie raspandit in toate clasele sociale.
Dupa „89 in Romania, aparitia vedetelor de televiziune si a revistelor de moda a generat o crestere exponentiala a interesului pentru infrumusetare, la modul general, si pentru machiaj, in particular. Multe femei au realizat puterea cameleonica data de machiaj, devenind adevarate experte.
Iar daca ai mana buna, privire de perspectiva si rabdare, poti realiza adevarate minuni.
Cand faci din machiaj o meserie, ai de-a face cu o multime de oameni, fiecare cu personalitatea lui distincta, pe care tu trebuie s-o respecti, mulandu-te in asa fel incat sa nu-ti faci meseria de ocara si sa multumesti si subiectul. Cu barbatii lucrurile decurg, in general, destul de simplu. Ei sunt, in majoritate, docili si nici nu au nevoie de prea multe retusuri cosmetice. Adevarata proba de foc o treci atunci cand trebuie sa faci machiaj pe o femeie. Trebuie sa-ti imaginezi cum ar arata chipul respectiv undeva, intre parametrii perfectiunii, si apoi sa treci sa analizezi miscarile de ajustare: alungesti sau nu ochii, ascunzi cearcanele, ridici, prin efecte optice, colturile gurii etc.
Daca ti-ai transformat pasiunea pentru machiaj intr-o meserie atunci te poti considera fericita: la fel ca multe alte femei care s-au reorientat cu curaj spre aceasta indeletnicire minunata, chiar daca s-au pregatit multi ani pentru economie, chimie, muzica, medicina sau arte plastice.
Reproducerea neautorizata integrala sau partiala a textelor sau imaginilor din acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.